Sperantele cele mai mari sunt legate de educatie. Atunci cand oameni inteleg ca prin prelucrarea chimica si rafinare alimentele pierd o mare parte din valoarea nutritiva si din fibre, adaugandu-li-se in schimb o serie de aditivi chimici si crescandu-le densitatea calorica, majoritatea sunt dispusi sa-si schimbe modul de alimentatie.
Oameni incep, de asemenea, sa inteleaga ca produsele lactate si carnea trebuie folosite cat mai rar. Desi acestea contion substante nutritive, majoritatea sunt prea bogate in grasimi, colesterol si calorii si sunt complet lipsite de fibre alimentare.
Atunci cand preocuparile nostre legate de alimentatie se vor deplasa in zona produselor de origine animala si a alimentelor rafinate, prelucrate chimic, catre cresterea consumuluide hidrocarbonate (glucide) complexe, continute in produse alimentare de origine vegetala, bogate in fibre, vom suferi mai putine boli si ne vom bucura de o sanatate mai buna. De fapt, acest lucru are deja loc in cateva tari: din anul 1970, de pilda, in SUA, a inceput sa scada consumul de carne, lapte integral si oua, lucru ce a dus la scaderea numarului de infarcte miocardice si de accidente vasculare cerebrale.
Asadar, dovezile stintifice exista. Practic, astazi nu mai exista motive de indoiala. Este limpede ca drumul sper o sanatate mai buna si o viata mai lunga nu trece prin modernele restaurante fast-food sau pe langa atragatoarele snack-baruri sau bufeturi cu gustari rapide. Acest drum coteste catre alimente consumate asa cum provin ele din gradinile si ogoarele pe care sunt cultivate, catre fructe proaspete, zarzavaturi si legume care mai de care aromate si mai gustoase si catre boabe aurii de grau.
