Temele unor povesti sau filme mistery nu sunt legate de spionaj sau de CIA, scena crimei nu este detaliata si nici dominanta in toata aceasta actiune ce se desfasoara acolo iar decorul nu este plin de sange si de lucruri infricoatoare doar de dragul de a fi infricosator. Pot exista totusi elemente de crima si de thriller aici in cadrul filmelor sau povestirilor de tip mistery, insa nu in acelasi ritm frenetic si de obicei nu infatisate intr-un stil atat de dur.
Te poti relaxa suficient ca sa iti dai seama ca detectivul sau personajul principal va ajunge in cele din urma sa deslege misterul si sa rezolve crima, cu toate ca te poti astepta si aici la intorsaturi de situatie si neprevazut. De asemenea, poti intalni si scene pline de umor si de entuziasm, ceea ce in genul crime, thriller si horror nu vei regasi vreodata sau poti regsi in doze foarte mici si macabre.
Ideea este ca povestea sa se termine intr-un punct mult mai bun decat in felul in care a inceput. Daca vei intreba un autor de romane mistery de ce alege sa scrie asemenea povestiri, iti va spune numaidecat ca face asta pentru ca, in cele din urma, in finalul acestor filme sau carti, se gaseste o rezolvare sau o o dezlegare buna a cazului de la inceput.
Criminalul sau ucigasul este mereu prins si judecat, asadar aceasta este o forma de pedepsire a raului si de victorie a binelui, exact ca in basme. Tipul rau nu poate sa scape deloc si este inchis sau judecat. Personajele principale sunt din nou in siguranta si pot garanta protectia oamenilor care au avut de suferit de pe urma nelegiuirilor efectuate de catre cel rau.
De cele mai multe ori, in cazul romanelor sau filmelor de tip mistery, personajele care fac drepate si cauta criminalul sunt fie detectivi(Sherlock Holmes, Hercule Poirot), fie detectivi amatori sau autori de carti politiste cum ar fi eroina seriilor scrise de autoarea Agatha Christie, Ms. Marple.