vata pe bat

O vezi la carnavaluri, la spectacole de circ sau pe strada cu ocazia diferitelor evenimente placute sau sarbatori locale. Ii simti aroma inconfundabila si dulceata prin aer. Iti amintesti sentimentul de atunci cand ai muscat pentru prima data sin acea materie lipicioasa si de culoare pastel si felul in care ti s-a topit in gura.

Toata lumea stie cum este sa te indulcesti cu putina vata pe bat. Uite ce ar trebui sa stii sau poate ca vrei sa afli despre vata pe bat. Vata pe bat nu are grasimi. O portie de vata de bat cantareste cam o suta de grame sau mai putin si contine in jur de 100 de calorii. Cam mult, nu-i asa? In timpc e poate parea ca ai foarte multa vata pe bat, nu este chiar asa si este destul de mica, constand mai mult in aer.

John C. Wharton si William J. Morrison, un producator de bomboane si un dentist, au patentat prima masina de produs vata pe bat in anul 1899. Cam in aceeasi perioada, un dentist din Louisiana, Josef Delarose Lascoux, a inventat o masina de vata pe bat similara si a inceput  sa vanda vata pe bat direct in cadrul cabinetului sau dentar.

Vata pe bat si-a facut debutul national in cadrul St. Louis World’s Fair in 1904. Alte lucruri notabile care si-au acut aparitia pentru prima data atunci au fost de asemenea si masina cu raze X, masina de scris electrica si conul de inghetata. Americanii numesc vata pe bat „cotton candy ” in timp ce englezii o numesc „candy floss” iar australienii „fairy floss”.

Denumirea in franceza a vatei pe bat se traduce in romana prin „barba tatei”. Grecii se refera la acest dulce ca la „parul bunicii”. Vata pe bat este un desert versatil. De obciei regasita in nuante de roz si albastru, poate fi de asemenea colorata astfel incat sa se potriveasca intregii palete de nuante.