Pana relativ recent, alimentatia omului obisnuit era formata in principal de alimente obinuite din gradina proprie sau din ogoarele din apropiere, suplimentata cu cateva produse cumparate de la magazinul universat si cu carne de la animalele de pe langa casa si de la vitele ce colindau pasunile. Bunicii nostri nu erau asteptati la piata cu miile de produse alimentare frumos ambalate si intens popularizate, care au devenit ceva obisnuit pentru noi, iar restaurantele fast-food nu le faceau cu ochiul de la aproape fiecare colt de strada, ca astazi.
„Coloana Vertebrala” a alimentatiei lor o formau cerealele – graul, orzul, ovazul, secara etc. Pe masa fiecarrei familii se gaseau alimente proaspat gatite, servite cu felii groase de paine de casa. Cerealele fierte, pastele fainoase, orezul, porumbul precum si fasolea, cartofii, zarzavaturile si fructele aveau mare trecere. Aceste alimente hranitoare, bogate in fibre, furnizau pana la 53% din aportul caloric zilnic.
Insa timpurile si gustarile s-au schimbat dramatic. Cerealele integrale au fost inlocuite cu fulgi preindulciti. Pentru multi, masa de pranz este formata dintr-o salata dreasa din abundenta ci grasime, un hamberger si o bautura racoritoare. In ceea ce priveste cina, acesta este deseori formata din produse reci, frumos ambalate in pachete din material plastic. Inter mese, se servesc fara nicio opreliste bauturi racoritoare, cartofi pai, gogosi, branzoaice etc. In aceste conditii, alimentele hranitoare, bogate in fibre, reprezinta astazi numai 22% din totalul caloriilor unei zile, in vreme ce consumul de grasime aproape s-a dublat, iar cel de zahar a crescut cu 240%.
